Muzica

Iulie 18, 2008

Muzica

www.musicmatters.ro

musicmatters.ro

omelodiepezi

o melodie pe zi

versuri

concerte

Stefi

Martie 8, 2008

The envoirement represents the assembly of conditions and natural elements of Earth: air, water, soil, subsoil, the characteristic aspects of the scenery, all the atmospheric layers, all organic and anorganic matters, live beings, natural systems during interactions,   including the elements from above, and some material and spiritual values, the quality of life, and the conditions that can influence the well-being and health of the man.This is the definition given in the Law 195 of 22 december 2005, and, if we look around us we can see that we don’t respect almost nothing from the requirements of the law we talked about. The lack of education, the carelessness, some economical interests, make the envoirment every day more weak, and polluted. Affecting the envoirement has serious repercussions on the quality of life, manifesting itself especially by water, soil, and air pollution.  The irrational exploitation of natural resources determinates the irreversible change of the chemical and physical aspect of natural components, generating a disequilibrium  in nature.

There are lots of forms of pollution, that we can synthetize as follows:Biological pollutin, a result of spreading germs into the envoirement, unleashing epidemics. Thankfully, due to the measures taken, especially in the  last century, this has a low frequency in our days.

Chemical pollution, consist of spreading various chemical substances in the envoirement. The principal danger is represented by the high toxicity of these substances.

Physic pollution, heavily bonded with the industrial evolution, it has more components

  • radioactive pollution, as a result from using radioactive isotopes in industry, agriculture, etc.
  • sound pollution represented by  noise, vibrations, and ultrasounds,  present everywhere in the work environment of modern man, having important consequences on the psychosomatic balance, determinating anxiety, palpitations, amnesias, lack of concentration power, headaches, etc.
  • thermal pollution, with influences on air and water.

Pt RO

Februarie 28, 2008

PG 59

Articolul 8 – pe scurt, evaluand cerintele pt a ajunge la un echilibru intre interesele  opuse.

Astfel, dreptul dezbatut este unul din drepturile si libertatile fundamentale  din Conventie si nu numai, Curtea Europeana ar proceda in urmatorul mod cand ar fi confruntata cu o problema legata de mediul inconjurator: in primul rand, ar permite o evaluare stricta pt autoritatile nationale in ” circumstantele particulare ale cazului”; in al doilea rand, ar face o evaluare stricta a felului in care aceste autoritati  s-ar conforma cu obligatile pozitive din articolul 8 al Conventiei, pt a ajunge la un echilibru intre interese.

Pentru a face asta, Curtea Europeana ar avea nevoie de probleme care sa nu fie bazate doar pe motive relevante (ex: bunastarea economica a tarii), ci pe suficiente motive (motive mai exacte si mai justificate). Pentru Curtea Europeana, aceste motive vor fi suficiente doar daca nu mai exista alte interferinte care ar putea fi mai putin deplorabile pentru punctul de vedere al dreptului uman. In practica, aceste cazuri implica un echilibru intre drepturile individului, predominand peste drepturile comunitatii ca un intreg.  Pe de alta parte, o problema legata de mediu intr-un drept protejat de Conventie dar necosinderat de o importanta esentiala pentru individ implica o mai mare toleranta pt prevederile din „Contracting State”, care sunt mai indreptatite decat un tribunal international pentru a judeca cea mai buna masura de a obtine un interes general legitim in o societate democratica. Va fi usor pt guvernul in cauza sa convinga Curtea Europeana (nr. CE) ca motivele pt interferenta in drepturile individului sunt relevante si pertinente si astfel CE va decide daca s-a ajuns la un echilibru. In aceste cazuri, asemenea echilibre inseamna ca interesul general al comunitati ca un intreg sa predomine interesul individului.

PG 60

Teoria prezentata mai sus avand in vedere relevanta dreptului in cauza, si importanta acestuia pentru individ, e bazata pe premiza urmatoare: primele doua cazuri decise de CE pe problema poluarii mediului s-a interferat cu drepturile individului, garantate in Conventie, difereau in esenta dreptului, si importanta sa pentru  solicitant. De aici, „bunastarea” in Powell si Rayner vs. Regatul Unit si „sanatatea” in Lopez Ostra v. Spania.

Judecatile de dupa aceste cazuri au confirmat adevarul acestei declaratii. In Guerra si restul vs. Italia, informatia ceruta de solicitant de la autoritatile nationale competente a avut deaface cu dreptul de a le fi respectate locuintele. Totusi, trebuie sa ne aducem aminte ca problemele de anxietate suferite de reclamanti nu au inceput din frica lor de a le scadea preturile caselor, ci, mai de graba, din nesiguranta lor legata un accident la fabrica chimica, deoarece ei au considerat  ca sanatatea lor, si chiar si viata, erau in pericol. Autoritatile nationale nu au acordat informatia, si nu s-a ajuns la un echilibru in circumstantele particulare ale cazului.

Ne-am fi asteptat sa se ajunga la o concluzie asemanatoare din partea CE in judecata sa in cazul McGinley si Egan vs. Regatul Unit. Singurele puncte comune identificare pentru a fi luate in considerare de curte ar fi ca autoritatile britanice aveau o toleranta mare, si in circumstantele acestui caz, s-a ajuns la un echilibru, ar fi: contrar cazului Guerra si restul vs. Italia, existante orcarui document relevant privitor la reclamanti in cazul McGinley si Egan a fost o problema de speculatie, disputata de guvern, si, in orice cas, Regula 6 a Tribunalului de Apel pt Pensii (scotia) ar fi permis reclamantilor sa ceara documentele privind eventualele riscuri ale expuneri lor la radiati, si ei nu au incercat aceasta procedura.

PG 66

[…]

In acest punct e prea devreme sa tragem o concluzie ferma. In acest moment sunt cazuri in asteptare in fata CE care pot fi relevante.

PG 67

Un caz foarte similar cu Fadeyeva vs Rusia e cazul Ledyaeva si restul vs. Rusia. Singura distinctie intre cele doua cazuri, e ca in al doilea caz, unul dintre reclamanti se plange si de faptul ca autoritatile au refuzat sa confirme faptul ca locuinta lor era situata in o zona de securitate sanitara in jurul unei fabrici mari de otel, din Cherepovets, era o violare a libertati de exprimare garantata de articolul 10 al conventiei. CE a respins aceasta parte a reclamatiei, declarand-o in afara competentiei „ratione materiae”, deoarece, in opinia sa, nici un element din acest drept, ca libertatea la informare sau ideile, erau implicate in cererea reclamantului pt o declaratie legala in problema zonei.

Pg 68

Se pot trage urmatoarele concluzi despre protectia mediului, si CE despre drepturile omului:

1. Nesuprinzator,  CE si protocoalele aditionale nu au acoperit nici un drept ecologic sau orice interes in protejarea mediului. Totusi, mediul are protectia corpurilor europene  cand aceste organe judiciale considera implicarea sa in drepturi si libertati deja asigurate, sau cand au analizat plangeri indivduale privind restrictile in drepturile Conventiei urmarind conditii ecologice bune, ca un interes general, si , astfel, ca un scop legitim in o societate democratica.

2.  Aceasta a fost clar o metoda indirecta de protectie (par rico chet) dezvoltata prin judecati analizate in aceasta carte, care trebuie vazute ca nivele in procesul de a intari drepturile omului fata de mediu in Europa. Intr-un asemenea proces, orcine poate identifica si activism judicial, si restrangere judiciala.  Activismul judicial e reflectat de o interpretare dinamica, care evolueaza definitia existenta a dreptului de a se respecta viata privata, si de familie, garantat de articolul 8. Potrivit acestei interpretari dinamice si teleologice,  putem considera ca se recunoaste implicit ca in aceste articole e un drept de a traii intr-un mediu sanatos si de a primi informati si de la autoritati competente despre orice daunare reala sau eventuala asupra mediului care ar putea afecta acei indivizi indreptatiti sa se bucure de drepturile garantate in ambele articole din conventie. Acest activism nu e considerat in nici un fel contradictoriu faptului ca pana la aceasta data curtea nu a stipulat expres ca fiind garantate in conventie vre-un drept pentru mediu. Curtea nu e un legislator, si declara, ca luand parte in crearea Conventiei, ei insisi sunt nevoiti sa includa acest drept in cele deja listate. Retinerea judiciala in cazul jurudic si ecologic al Curtiie exprimat intr-o egala masura de refuzul curtii sa accepte dimensiunea ecologica de drepturi, ca fiind alta decat cea garantata in articolul 8 al Conventiei si ca, de fapt, restricteaza protectia articolului 8 in cazuri in care nucleul dreptului garantat e clar afectat de o interferinta ecologica. Natura dreptului in cauza si importanta acestuia pare sa fie factorul principal care ar putea reduce toleranta de discretie nationala. De exemplu, nu numai dreptul de a respecta viata de familie si privata, dar si dreptul reclamantului de a dormi noaptea care, indubitabil, e strans legat de dreptul lor la sanatate. Astfel, ce e relevant nu e atat de mult gravitatea problemei suferite de individ, dar daca, si in ce masura, un drept esential lui e afectat de interferenta. In acest caz, pana nu se adauga un protocol substantial la efectivitate, in opinia mea, o evaluare dubla: orizontal, dupa consideratiile celorlalte drepturi din conventie susceptibile in a fi asociate cu un rau ecologic; si de asemenea, vertical, presupunand ca acelel drepturi care CE le-a confirmat nu pot fi obiectivele problemei ca o consecinta a polutiei ecologice, si ca ar putea fi o violare nu doar cand dreptul de baza e afectat, dar si in mod normal. Astfel, cand articolul 8 e afectat, nu doar interferentele ecologice in sanatatea reclamantului, dar si in buna-starea lor ar trebui considerata cand se judeca o asemenea bresa.

Particularitati ale sist respirator la alte animale&shit

Decembrie 4, 2007

Pestii respira prin branhii aflate sub opercule (la pestii ososi). O branhe e formata dintr-un arc branhial, in care sunt vase de sange pe care se afla lame branhiale vascularizate cu lamele branhiale.

Amfibienii au plamani goi pe dinauntru, inghit aerul. Adulti respira si prin piele, pe cand mormolocii prin branhii.

Reptilele respira prin plamani care sunt mai mari si cu pereti mai cutati decat la amfibieni dar nu au structura complexa a plamanilor de la mamifere. Cavitatea bucala e complet separata de cea nazala

Pasarile au respiratie pulmonara. Prezinta 9 saci aerieni, care sunt dilatatii ale ramificatiilor bronhilor ce ies din plamani si sunt rezerva de O2 pt pasare in timpul zborului. Plamanii pasarilor sunt mai dezvoltati decat ai reptilelor , nu prezinta alveole pulmonare.

Mamiferele au cea mai complexa structura pulmonara. In plamanii lor sunt alveole pulmonare, specializate in schimbul de gaze.

Sistemul respirator la animale

Decembrie 4, 2007

Cavitatiile nazale, faringe, laringe, trahee, bronhii.

Cavitatile nazale sunt captusite cu mucoasa nazala. Aceasta are o foarte bogata retea de vase cu rol in incalzirea aerului. Ea produce mucus care umezeste aerul si retine particule straine.

Faringele este organul comun sistemelor digestiv si respirator.

Laringele are in peretele sau numerosi muschi si  piese cartilaginoase protectoare. Un cartilaj in forma de frunza (epiglota) acopera intrarea, in timpul deglutiei.  In interior, peretele laringelui are niste pliuri musculoase, coarde vocale, care produc sunete.

Traheea contine in peretele sau inele cartilaginoase suprapuse care o tin mereu deschisa.

Bronhiile au si ele tesut cartilaginos. Mucoasa traheei si bronhiilor produce mucus care retine particule straine si are cili, care, prin miscarea lor permanenta imping corpurile straine spre iesire.

Plamanii ocupa cea mai mare parte din cavitatea toracica. Ei sunt acoperiti cu doua membrane subtiri numite pleure: pleura externa adera la peretele toracic iar cea interna adera la plamani. Intre ele este o pelicula subtire de lichid.

Fiecare plaman este alcatuit din lobi, acestia din segmente care, la randul lor, sunt formate din lobuli. fiecare din aceste unitati primeste independent cai aeriene, vase, si nervi, astfel ca la nevoie, fiecare poate fi extirpata fara sa se afecteze structurile vecine.

Bronhiile se ramifica de mai multe ori in plamani. Cele mai subtiri se numesc bronhiole. Ele nu mai au cartilaj, dar au mult tesut muscular neted si se termina cu sacii alveolari.

Alveolele pulmonare sunt specializate pentru schimbul de gaze. Ele sunt inconjurate de o retea deasa de capilare sanguine. Epiteliile alveolar si capilar sunt formate din celule foarte turtite, astfel ca impreuna formeaza un perete permeabil, cat mai subtire posibil. Peretele alvelolo-capilar este strabatut de O2, spre sange si de CO2 spre alveola. Deci, aici are loc schimbul de gaze.

Respiratia la plante

Decembrie 4, 2007

Schimbul de gaze la plante in procesul de respiratie (intrare O2 si iesire CO2) se face prin stomate care se afla in epiderma organelor.

Factorii care influenteaza respiratia la plante

  • Concentratia de O2 – 21%-50%
  • CO2 – inhiba respiratia
  • Temperatura  – pana la 35 de grade celsius intensifica respiratia
  • Varsta – embrionii si plantutele tinere respira mai intens.
  • Organul vegetal – respiratie mai intensa la nivelul frunzei si florii
  • Concentratia subst org produse in frunze – daca e mare, respiratia e intensa
  • Leziuni la nivelul unor tesuturi intensifica respiratia in acel loc.

Respiratia

Decembrie 4, 2007

Aeroba

Subst organice + O2 => CO2 + H2O + Energie 

Respiratia aeroba (in prezenta oxigenului) se realizeaza in mitocondriile din celule si consta in degradarea subst organice in prezenta oxigenului (oxidare) rezultand CO2, H2O si energie folosita la toate procesele organismului.

Energia obtinuta si nefolosita e inmagazinata intr-o subst chimica (ATP) care va fi folosita la nevoie pt eliberarea de energie.

Anaeroba

Subst Org A => Subst Org B + CO2 + Energie (putina)

Respiratia anaeroba e descompunerea subst organice in lipsa O2 in subst mici simple si o cantitate mica de energie. E caracterizata bacteriilor si ciupercilor.

 Fermentatia alcoolica consta in transformarea glucozei in alcool etilic si CO2. Este produsa de ciuperci unicelulare numite drojdii: drojdia de bere, drojdia vinului, etc; are aplicatii la fabricarea painii si a bauturilor alcoolice.

Fermentatia lactica consta in transformarea moleculei de glucoza in doua molecule de acid lactic. Este produsa de unele bacterii si este folosita ca metoda de conservare deoarece acidul lactic este un bun conservant. Se aplica la acrirea laptelui, la prepararea muraturilor si a nutreturilor murate.

Fermentatia acetica este atipica deoarece esete un proces aerob. Ea consta in transformarea alcoolului etilic, in prezenta oxigenului, in acid acetic. Este produsa de niste bacterii si este importanta pentru prepararea otetului.

Particularitati ale sist digestiv la animale&shit

Decembrie 4, 2007

Amfibieni & Reptile: intestinul gros se termina cu cloaca, o camera finala comuna pt tubul digestiv, caile urinare, si caile genitale.

Pasari: Esofagul are o dilatatie – gusa – care stocheaza si inmoaie hrana. Stomacul are doua compartimente: stomacul glandular, care secreta suc gastric, si pipota, cu peretii musculosi care marunteste hrana.  Intestin gros scurt si se termina cu cloaca.

Mamiferele pot fi ierbivore (cel mai lung intestin), carnivore (cel mai scurt) si omnivore (mediu)

Hrana  vegetala e mai greu de digerat datorita continutului de celuloza dar ierbivorele au in sist digestiv bacterii simbiote care descompun celuloza

Mamiferele rumegatoare prezinta un stomac cu 4 camere (ierbar ciur, foios si cheag), hrana e regurgitata, ajunge din nou in gura, si mestecata, apoi inghitita din nou.

Sistemul Digestiv

Decembrie 4, 2007

Digestia e procesul de descompunere a hranei in substante hranitoare simple sub actiunea sucurilor digestive (saliva, suc gastric, suc pancreatic, bila)

Absorbtia intestinala e procesul prin care substantele hranitoare simple din intestinul subtire strabat peretele acestuia care prezinte cute numite vilozitati intestinale si trec in sange, care le transporta la toate celulele din corp.

Sistemul digestiv:

  • Tub digestiv:
    • cavitate bucala
    •  faringe
    • esofag
    • stomac
    • intestin subtire
    • intestin gros
  • Glande anexe:
    • salivare: contine o enzima numita amiloza salivara care descompune amidonul in substante dulci, mai simple, si mai contine biozimi care distrug bacteriile
    • ficat: cea mai mare glanda din corp, aflata in partea dreapta a cavitatii abdominal, secreta bila (fierea) care participa in special la digestia grasimilor. Fierea se depoziteaza in vezica biliara.
    • pancreas: glanda mixta ce secreta suc pancreatic cu rol de digestie
    • /sucul gastric produs de stomac contine HCl care creeaza un mediu acid, favorabil digestiei si distruge microbii sienzime digestive care digera hrana

Proteine → Aminoacizi

Glucide → Glucoza

Lipide → Acizi grasi & Glicerol

Apa, sarurile minerale, si vitaminele raman neschimbate

Nutritia Heterotrofa

Decembrie 4, 2007

Nutritia organismelor saprofite

-vietuitoarele isi iau hrana din apa, alimente, vietuitoare moarte

  1. Bacterii saprofite
    1. Cele din sol descompun organismele moarte
    2. Cele din lapte, prin fermentatie, il transforma in iaurt
    3. acresc muraturile
    4. transforma vinul in otet prin fermentatie
    5. altereaza alimentele
  2. Ciuperci saprofite
    1. drojdia de bere, prin fermentatie alcoolica transforma apa si zaharul in alcool si CO2
    2. mucegaiurile se formeaza pe alimente in conditii de umiditate, lipsa aerului si a luminii, altereaza alimente si secreta toxine care afecteaza sist. respirator
    3. Din mucegaiul verde-albastrui se extrage penicilina
    4. ciuperci cu palarie

Nutritia heterotrofa parazita

-nutritia prin care vietuitoarele traiesc pe seama altor vietuitare gazda carora le iau hrana

  1. Plante parazite: tortelul – sta pe plante ierboase si le extrage seva
  2. Bacterii parazite: produc boli (pneumonie, TBC, sifilis) se trateaza cu antibiotice
  3. Viermii paraziti: in intestinul omului & au ca gazda intermediara porcul sau alte animale
  4. Antropode: pureci, capuse, paduchi

Nutritia mixotrofa la plante

Plante semiparazite extrag apa si saruri minerale din alte plante cu ajutorul unor haustori. O asemenea planta este vascul care traieste pe ramurile unor arbori.

Nutritia Autotrofa

Decembrie 4, 2007

Fotosinteza

CO2+H2O+ Saruri Minerale ==> Substante Organice + O2↑

Pot realiza fotosinteza numai organismele care au pigmenti asimilatori. Acestia capteaza energia luminii si o convertesc in energie chimica. Amintitiva ca se hranesc prin fotosinteza cianoficeele, algele si plantele verzi.

Organul vegetal specializat in fotosinteza este frunza, desi mai exista tesut asimilator si in alte organe expuse la lumina.

Frunza

Sediul fotosintezei este cloroplastul. Pigmentii asimilatori sunt plasati pe membrana interna unde sunt asociati cu alte substante, mai ales cu proteine. Plantele contin doua tipuri de clorofila: a si b, impreuna cu doua tipuri de pigmenti carotenoizi: caroten (portocaliu) si xantofila(galben).

Fazele Fotosintezei

Sub influenta luminii, molecula de clorofila elibereaza un electron. Energia luminii a fost transferata acestui electron liber, deci a devenit energie chimica. In cloroplast, energia este apoi folosita pentru:

  1. descompunerea (fotoliza) apei in oxigen si hidrogen. Oxigenul va fi pus in libertate, iar hidrogenul va fi acceptat de substante organice, cu energia pe care o contine;
  2. producerea unei substante speciale purtatoare de energie chimica numita ATP.

Clorofila recupereaza un electron revenind la starea initiala. evenimentele descrise pana acum formeaza faza de lumina a fotosintezei. Urmeaza faza de intuneric (numita asa pt ca nu mai necesita lumina). Acum hidrogenul si CO2 sunt incorporate independent in substantele organice. Rezulta o mare varietate de molecule organice noi: glucide, lipide, proteine, etc.

Factori ce influenteaza fotosinteza

Lumina: 50k-100k lucsi

Temperatura: 20-30 grade celsius

Umiditatea Solului: 70%-80%

Concentratia de CO2: 0.03% – 3-5%

Chemosinteza

Proces de hranire autotrof, prin care anumite bacterii isi produc hrana utilizand energia chimica rezultata din arderea unor compusi chimici.

Tesuturi Animale

Decembrie 2, 2007

TESUTURI EPITELIALE

Se clasifica in: epitelii de acoperire, secretoare, si senzoriale.

  1. Epiteliile de acoperire invelesc suprafate. Sunt formate din celule alaturate, asezate pe unul sau mai multe straturi, sprijinite pe o membrana bazala finala care le separa de tesuturile vecine. In epitelii patrund vase de sange. Ele formeaza epiderma si captusesc cavitatile: tubul digestiv, caile respiratorii, inimia, vasele, etc. Epiteliile pluristratificate de la nivelul epidermei, din cavitatea bucala, faringe si esofag au functie de protectie. Cele unistratificate, cu grosimi diferite, mai au adesea si functia de a fi traversate de unele substante.
  2. Epiteliile secretoare produc si elimina substante. Ele sunt deci principalele componente ale glandelor.
  3. Epiteliile senzoriale contin celule specializate in receptionarea unor stimuli si transmiterea semnalelor catre sistemul nervos central. Ele intra in alcatuirea unor organe de simt.

TESUTURI CONJUNCTIVE

Sunt formate din celule distantate, intre care se afla fibre si un material – substanta fundamentala. Dupa consistenta substantei fundamentale, ele pot fi: moi, semidure, dure, si fluide.

  1. Tesuturi conjunctive moi au structuri diferite si indeplinesc o mare varietate de functii: leaga intre ele diferite parti ale organelor, hranesc alte tesuturi, ofera protectie mecanic, depoziteaza grasimi, produc elementele figurate ale sangelui, au rol in imunitate, etc.
  2. Tesutul conjunctiv semidur formeaza cartilajele. Acestea nu au vase de sange.
  3. Tesutul conjunctiv dur (osos) are in substanta fundamentala o proteina – oseina – impregnata cu saruri minerale. Tesutul osos este format din lamele osoase dispuse in doua moduri:
    1. in tesutul osos compact au dispozitie concentrica, in jurul unor canale microscopice prevazute cu vase si nervi. Acest tesut se afla in partea centrala a oaselor lungi si la periferia oaselor late si scurte.
    2. in tesutul osos spongios se intretai, lasand intre ele niste spatii, de unde vine aspectul spongios. Acest tesut se afla in extremitatile oaselor lungi si in centrul oaselor late si scute.
  4. Tesutul conjunctiv fluid poate fi considerat sangele, in care plasma ar constitui substanta fundamentala iar elementele figurate – celulele.

TESUTUL MUSCULAR

Este format din celule alungite care se pot contracta, producand la capete forta de tractiune. Celulele musculare contin organite specifice numite miofibrile.

  1. Tesutul muscular striat se afla in muschii scheletici, mai putin in musculatura unor organe interne (limba, faringe, laringe, prima parte a esofagului).
  2. Tesutul muscular neted este situat in peretii organelor interne. Fibrele musculare sunt celule in forma de fus, cu nucleul central. Rareori ating lungimea de 0.5 mm.
  3. Tesutul muscular cardiac este format din celule striate si cu un singur nucleu central.

TESUTUL NERVOS

Este format din neuroni si celule gliale. Neuronii sunt celule specializate in generarea si conducerea impulsurilor nervoase. Ei primesc, prelucreaza, memoreaza si transmit informatii.

Legatura dintre neuroni se numeste sinapsa, si prin aceasta informatia circula de la un neuron la altul

Tesuturi Vegetale

Decembrie 2, 2007

Tesuturi Embrionare:

  1. Tesuturile embrionare sunt formate din celule care se divid. Se formeaza astfel celule noi, care se diferentizaza ulterior, specializandu-se si generand tesuturi definitive

Tesuturi Definitive:

Tesuturile definitive contin celule specializate care nu se mai divid. Ele pot fi:

  1. Tesuturi de aparare: formate din unul sau mai multe straturi de celule care acopera organele. Organele tinere sunt acoperite cu epiderma, formata de regula dintr-un singur strat de celule.
  2. Tesuturile fundamentale: produc sau depoziteaza substante.
  3. Tesuturi conducatoare: transporta seva.
    1. vase lemnoase ale angiospermelor se numesc trahee. Prin ele circula seva bruta. Celulele cilindrice, dispuse cap la cap, is pierd citoplasma si raman peretii celulari formand tuburi.
    2. vasele liberiene sunt formate din celule vii. Prin ele circula seva bruta
  4. Tesuturile mecanice (de sustinere) dau organelor rezistenta necesara pt a sustine greutatea propriului corp, in conditiile actiunii unor forte externe. Ele sunt formate din celule cu peretii ingrosati.
  5. Tesuturile secretoare: sunt formate din celule care produc si elimina diferite substante: rasina, nectar, latex, arome, etc.